Acum 10 ani, eu eram dornic să-mi rezolv o problemă care m-a bântuit toată adolescența. O durere lombară în urma unei dublu scolioze cu vertebre tasate. Îmi amintesc și acum nopțile pe care nu le puteam dormi din cauza durerilor de spate, care se extindeau la ochi și la cap. Eram dependent de jocuri pe calculator și aveam o pasiune care nu mă ajuta deloc în această privință: fotografia. Căram zeci de kg de echipamente și lucram în producție video și 16h pe zi, după care mă îmbolnăveam. Nu mai menționez de zecile de cutii de pizza pe care le mâncam și berile pe care le beam în pub-urile din Cluj.
Cu alte cuvinte, eram pierdut și fără direcție. Dar eram și un student plecat departe de casă care explora viața așa cum venea spre mine.
Însă am avut șansa să întâlnesc oameni și medii care m-au ajutat.
După ce am plecat la facultate, am avut șansa să am niște colegi faini, alături de care am co-fondat Education Studio, un ONG care funcționează de mai bine de 15 ani, specializat pe teatru de improvizație. A fost prima mea experiență de colaborare într-un spațiu formal, care are o entitate juridică și care poate aduce valoare oamenilor. Și, ca în orice început, am făcut de toate, de la negociat și cărat mobilă, la design grafic și fotografie. Dar cel mai importantă a fost dezvoltarea mentalității de antreprenor. Am luat parte la neînțelegeri, la momente stânjenitoare și am învățat de acolo că uneori procesul de construcție înseamnă mai întâi deconstrucția egoului și managementul emoțiilor. A fost o perioadă foarte frumoasă, dar și foarte grea.
Mai târziu, după ruptura din Studio, am pornit serios pe drumul fotografiei, mânat de credința că pot face totul singur.
În 2013 am plecat în Moscova unde mi-am scris lucrarea de licență.
În 2014 am plecat în Dornbirn printr-un proiect Erasmus pentru a lucra într-un ONG, dar m-am întors după 4 luni pentru că găteam și făceam curat în spațiul acelui ONG.
În 2016 am lucrat cu cel mai mare influencer din tehnologie din România timp de 2 săptămâni, însă valorile noastre nu se aliniau, așa că am plecat.
Nu am renunțat. În 2017 m-am mutat în Varșovia pentru câteva luni alături de partenera mea de atunci.
Tot în 2017 am câștigat unul dintre cele mai mari premii din domeniul fotografiei. Am fost recunoscut ca unul dintre cei mai buni fotografi din lume la categoria portret și am fost selectat din peste 100.000 de aplicații. A fost un punct de cotitură pentru mine pentru că nimeni din afara anturajului meu nu-mi acordase credit pentru abilitățile mele.
În 2018 m-am mutat în Berlin, iar în 2019 am câștigat un alt concurs mare, de această dată despre Viziunea mea față de un viitor dezirabil. Am ținut un speech în fața companiilor mari și am numit acel proiect Human Emotions as a New Renewable Energy Source. Ideea mea a câștigat marele premiu, o producție a viziunii mele realizată de Redbull Media House. Dar povestea este mai lungă și ți-o spun într-un articol separat.
Ideea este că am continuat să fac ceea ce îmi plăcea: călătoream, descopeream, fotografiam și filmam.
Mai târziu, unul dintre documentarele mele a fost selectat la Festivalul de la Cannes.
La finalul lui 2018, în timp ce locuiam în Berlin, Ema căuta un videograf cu reputație, iar eu aparent aveam reputația care a convins-o să mă angajeze (pe contract) să-i realizez un video despre o pasiune de-a ei mai veche: yoga.
Ne-am întâlnit, am lucrat ca doi profesioniști și ne-am îndrăgostit unul de celălalt. Au urmat 2 luni în care vorbeam zilnic, ne trimiteam melodii pe Spotify și începusem să ne imaginăm viața în doi, uneori chiar în 3.
Iar pe 28 februarie 2019, fix înainte să înceapă pandemia și să se închidă granițele, de ziua Emei, am luat mașina și am condus 16h de la Berlin la București. Mi-am lăsat lucrurile la părinții mei în Ploiești și din acea zi ne-am mutat împreună.
Odată cu pandemia, eu mi-am pierdut toți clienții fizici, însă lucram în continuare cu Redbull și Futur/io în format digital. Ema nu mai putea preda yoga față în față.
Așa a început platforma pe care unii dintre voi o știți: www.emabarba.com
Aici eu filmam și editam, iar Ema preda yoga, meditație și respirație.
De la emabarba la Home Of Self
Platforma oficială pe care noi am început a fost www.emabarba.com.
Acolo am pus bazele unei comunități care căuta liniștea prin mindfulness.
În tot acest timp, a devenit tot mai mare dorința mea de a împărtăși, de a ghida, din informațiile care m-au ajutat și care mă pasionau tot mai mult.
Am încercat mai multe formate, de la podcast, la video-uri pe care le postam pe Youtube. Îmi doream tot mai mult să îmi exprim energia și să ajut oamenii.
După mai bine de 4 ani în care am lucrat pe această nevoie, am decis să creăm o nouă platformă. Odată cu această decizie, a venit întrebarea: dar tu, Cristi, ce vei preda?
M-am uitat mai cu atenție la ce mă interesa până la obsesie, ce-i povesteam Emei cu cea mai mare pasiune. Răspunsul a venit natural: sport, nutriție și filosofie.
Așa că la finalul lui 2025 am luat certificarea de la Precision Nutrition și sunt oficial Health Coach. Așa că pot să vorbesc în calitate de expert despre domeniul nutriției.
Ce este Home Of Self
Cea mai mare lecție în 2025 pentru mine a fost că indiferent de cât de multe intenții îți setezi, singura cale de a-ți transforma cu adevărat viața este acțiunea ancorată în conectarea cu sine. Așa că Home of Self s-a născut din dorința de a extinde viziunea noastră. Am vrut să creăm o entitate care să funcționeze ca o “ancoră” pentru toți cei dornici să-și găsească liniștea în spațiul lor interior. Vrem să facem un loc unde dezvoltarea umană este o practică zilnică, accesibilă și, mai ales, adaptată ritmului tău de viață.
Știm că e posibil să te transformi prin mici practici și obiceiuri, aplicate constant. Asta pentru că noi am făcut-o și acum suntem alte persoane față de acum 1 an, 2 ani, 10 ani.
Numai în ultimii 3 ani, eu am renunțat complet la alcool, mi-am vindecat frica de zbor, frica de moarte, și fac sport constant de peste 4 ani. Plus multe altele, dar și despre asta voi scrie alte articole.
Și uite așa a luat naștere Home Of Self 🙂